În loc să aducă o îmbunătățire reală în gestionarea deșeurilor, trecerea de la țarcuri la ecoinsule pare să fi generat mai multă dezordine și nemulțumire în rândul orădenilor. Sistemul, implementat de municipalitate în baza unui acord național, a fost conceput pentru a eficientiza colectarea selectivă, însă reacțiile locuitorilor și imaginile surprinse în oraș sugerează contrariul.
Colectarea selectivă, o obligație cu rezultate slabe în România
Colectarea separată a deșeurilor a devenit obligatorie în România începând cu iulie 2019, fiind implementată pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă și deșeuri menajere. Scopul acestei măsuri a fost de a reduce cantitatea de deșeuri trimise la gropile de gunoi, minimizând impactul negativ asupra mediului și valorificând materialele reciclabile.
Cu toate acestea, conform Eurostat (august 2023), România continua să fie codașă la reciclare, înregistrând un procent de doar 11% de deșeuri municipale colectate selectiv și reciclate. În comparație, media europeană era de 49%, iar țări precum Germania și Austria reciclau peste 60% din deșeurile produse. În plus, deși România generează cel mai mic volum de deșeuri pe cap de locuitor – 302 kg/an față de media UE de 527 kg – acest avantaj nu se traduce într-un management mai eficient al deșeurilor. 
Țarcurile și dulapurile metalice: prima încercare, primele eșecuri
Prima inițiativă a Primăriei Oradea în privința colectării selective a fost instalarea țarcurilor și dulapurilor metalice. Între 2015 și 2023, municipalitatea a investit 1,6 milioane de lei pentru amenajarea a 945 de puncte de colectare, dintre care 823 de țarcuri metalice și 98 de dulapuri.
Aceste incinte erau menite să prevină accesul persoanelor care caută prin gunoaie și să mențină curățenia. În practică, însă, sistemele de închidere se defectau rapid, locuitorii primeau o singură cartelă de acces pe apartament, iar containerele deveneau inaccesibile pentru mulți rezidenți. În plus, problema mirosului și a dificultății de utilizare a fost frecvent semnalată de cetățeni.
Ecoinsulele – o nouă soluție, aceleași probleme
În încercarea de a remedia deficiențele țarcurilor, Primăria Oradea a implementat un nou sistem de colectare, bazat pe ecoinsule digitalizate. În baza unui contract încheiat cu Ministerul Mediului și firma Europlast Romania SRL, municipiul Oradea urmează să primească 375 de ecoinsule, dintre care 100 au fost deja instalate.
Fiecare ecoinsulă costă 47.400 de lei fără TVA și este dotată cu cinci module de colectare, corespunzătoare fracțiilor de deșeuri. Accesul se face prin card RFID sau telefon mobil, iar containerele sunt prevăzute cu senzori de umplere.
Problemele semnalate de locuitori
În teorie, ecoinsulele ar trebui să prevină vandalismul, să reducă mirosurile și să îmbunătățească eficiența colectării. În realitate, acestea au generat noi provocări:
- Acces dificil: ușile sunt prea înalte, iar persoanele scunde sau în vârstă nu pot introduce sacii de gunoi cu ușurință.
- Containere subdimensionate: multe dintre ecoinsule se umplu rapid, forțând locuitorii să depoziteze gunoiul în afara acestora.
- Lipsa educației ecologice și vandalismul: deși containerele sunt concepute pentru colectare selectivă, gunoiul este adesea aruncat la întâmplare, iar persoanele care caută materiale reciclabile deteriorează modulele de acces.
- Focare de mizerie: în multe zone din Oradea, ecoinsulele sunt înconjurate de deșeuri aruncate pe jos, creând probleme de igienă și atrăgând dăunători.
Un periplu recent prin cartierul Rogerius a confirmat aceste probleme, imaginile surprinse demonstrând un peisaj dezolant în jurul ecoinsulelor. Reacțiile orădenilor nu au întârziat să apară:
- „Sistemul e prost gândit. Ușa se deschide greu, mai ales pentru oameni în vârstă. Degeaba selectăm gunoiul, dacă noaptea boschetarii distrug tot ce pot.”
- „Ușile sunt prea sus, iar accesul la containere e dificil pentru persoanele scunde.”
- „Toate ecoinsulele sunt înconjurate de gunoaie. Ce facem la vară? Ne mănâncă șobolanii!”
RER Vest pasează responsabilitatea către cetățeni
Operatorul de salubritate RER Vest, responsabil cu golirea ecoinsulelor, susține că mizeria din jurul acestora este cauzată de orădeni. Potrivit unui răspuns oficial, multe containere sunt goale, dar deșeurile sunt aruncate în fața acestora. Compania îndeamnă cetățenii să utilizeze cartelele de acces și să anunțe Primăria sau Poliția Locală în cazul depozitării ilegale a gunoiului.
Directorul RER Vest, Pálhegyi Zoltán, a declarat recent că nu este convins de eficiența ecoinsulelor, sugerând că modele alternative din Olanda și Germania ar fi mai potrivite. Acesta a făcut referire la sistemele de colectare subterane, asemănătoare toboganelor de gunoi din blocurile vechi, dar gestionate mai eficient.
Problema colectării selective în Oradea rămâne nerezolvată
Municipalitatea susține că, în 2024, Oradea a reușit să valorifice 51% din deșeurile colectate, reducând amenda anuală pentru nerespectarea normelor de reciclare la 318.000 de lei. Cu toate acestea, procentul este sub standardul european de 60%, iar problemele semnalate de cetățeni arată că soluțiile implementate nu sunt eficiente.
Pentru ca sistemul ecoinsulelor să funcționeze cu adevărat, este necesară o mai bună organizare, educarea populației și adaptarea infrastructurii la nevoile reale ale locuitorilor. Altfel, imaginile cu deșeuri împrăștiate în jurul acestor containere vor continua să definească realitatea colectării selective în Oradea.
